|
 De câte ori ai amânat vizita la medicul pneumolog pe motiv că dificultăţile respiratorii pe care le întâmpini sunt cauza unei simple răceli? Multe persoane care au risc de a dezvolta o boală pulmonară obstructivă cronică îşi ignoră simptomele şi aleg să găsească tot felul de scuze pentru suferinţa lor progresivă. BPOC sau bronhopneumopatia obstructivă cronică se defineşte ca o boală inflamatorie cronică a căilor respiratorii produsă de fumat.
Prezenţi la conferinţa de presă („BPOC pe înţelesul tuturor”) ce a marcat Ziua Mondială BPOC (17 noiembrie 2010), prof. univ. dr. Florin Mihălţan (Preşedintele Societăţii Române de Pneumologie) şi prof. univ. dr. Miron Bogdan (preşedintele Comisiei de Pneumologiedin cadrul Ministerului Sănătăţii) au atras atenţia asupra faptului că buna informare şi depistarea precoce a bolii are ca efect ameliorarea calităţii vieţii şi al potenţialului socio-economic al persoanelor afectate de BPOC.
Statisticile de la nivel mondial vorbesc despre gravitatea acestei afecţiuni. 210 milioane de persoane suferă de BPOC. Unul din zece adulţi cu vârsta de peste 40 de ani poate avea o boală pulmonară obstructivă cronică. Mai mult decât atât, 3 milioane de oameni mor din cauza acestor afecţiuni, în fiecare an. Bronhopneumopatia obstructivă cronică ucide un număr de oameni mult mai mare comparativ cu HIV/SIDA sau cancerul. În următorii zece ani, BPOC, o boală insuficient cunoscută şi ignorată până de curând va deveni a treia cauză de deces la nivel mondial. Şi tot la nivel mondial, rata de sub-diagnosticare este extrem de ridicată: până la 50%. 90% din decesele cauzate de BPOC se înregistrează în ţările cu venituri mici-medii.
Prof. univ. dr. Florin Mihălţana prezentat pe langă simptomele (tuse, dispnee, expectoraţie, răceli frecvente) şi cauzele apariţiei bolilor pulmonare obstructive cronice şi un profil al pacientului cu BPOC. “Daca în mod tradiţional bolnavul de BPOC se prezenta ca fiind un individ de sex masculin, de peste 65 de ani, fumător de foarte multă vreme şi cu o condiţie social redusă, în prezent aproximativ 10% din populaţia cu vârsta mai mică de 40 de ani are o formă moderată de BPOC. Bronhopneumopatia obstructivă cronică nu este o boală a vârstnicului, iar această afecţiune limitează capacitatea pacienţilor în plină maturitate de a lucra şi de a-şi desfăşura activităţile cotidiene”, a spus prof. univ. dr. Florin Mihălţan.
Dincolo de suferinţa fizică provocată pacienţilor (senzaţie de sufocare, tuse cronică, alte probleme respiratorii) bolile pulmonare obstructive cronice reprezintă şi o povară economică majoră pentru bugetele naţionale de sănătate. Costurile directe legate de boală sunt cele ce privesc actul medical incluzând aici costurile consultaţiilor, internărilor, medicaţiei şi măsurilor de urmărire a evoluţiei bolii în timp. Costurile indirecte se referă la costurile financiare şi sociale generate de boală (de pildă absenteismul de la locul de muncă sau costurile generate de necesitatea asistenţei pacientului cu BPOC.
Prof.univ.dr. Miron Bogdana vorbit despre „Povara BPOC în România”. Domnia sa a prezentat câteva statistici furnizate de Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar (www.drg.ro). Potrivit acestora, în România au fost înregistrate, în anul 2009, 113 440 cazuri de BPOC, dintre care 71 557 cazuri au prezentat o formă severă a afecţiunii. Domnia sa a vorbit şi despre eficienţa “Programului STOP FUMAT” în care Ministerul Sănătăţii a investit aprox 500 lei pentru ca un fumător să renunţe la fumat, o dată. Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate a economisit cel puţin 1.000 lei per an pentru fiecare fumător care a renunţat la acest viciu înainte de a face BPOC. Aproximativ 1.000 foşti fumători au fost “salvaţi” de la a face BPOC, astfel că au fost economisiţi pe an 1. 000.000 de lei.
Chiar dacă fumatul este cauza principală de BPOC (aproximativ 60% din cazuri), există şi alţi factori care pot să îmbolnăvească o persoană care nu a fumat niciodată! Aceştia sunt poluarea industrială şi poluarea casnică, adică fumul care rezultă din arderea combustibililor fosili.
De ce este importantă diagnosticarea precoce a BPOC?
În lipsa tratamentului BPOC este o afecţiune progresivă, care pe măsură ce se agravează, modifică dramatic activităţile zilnice ale pacienţilor, care ajung să întâmpine dificultăţi majore în respiraţie sau au senzaţia de sufocare atunci când urcă treptele, se plimbă sau chiar când se spală sau se îmbracă dimineaţa.
România se situează pe locul 3 în Europa în ceea ce priveşte mortalitatea cauzată de BPOC în rândul bărbaţilor. Există aproximativ un milion de bolnavi, dintre care circa 100.000 sunt în stadii avansate de boală.
În lume, BPOC este singura cauză majoră de deces care a crescut în ultimii ani cu 163%. Comparativ, bolile cardiovasculare au scăzut cu 59% iar accidentele vasculare cerebrale au scăzut cu 64%. Bronhopneumopatia obstructivă cronică nu este vindecabilă dar tratamentulcorect şi administrat permanent amelioreazăsimptomele şi controlează evoluţia bolii.
Este importantă informarea şi sensibilizarea populaţiei cu privire la persoanele diagnosticate cu BPOC. Prof. univ. dr. Florin Mihălţan a enunţat şi câteva mesaje pentru a marca Ziua Mondială BPOC. Printre acestea: “Informaţia înseamnă viaţă. Du-te din timp la medic!”, “Infromează-te acum despre BPOC. Nu lăsa boala să se agraveze” sau „Lasă-te de fumat şi bucură-te de o viaţă sănătoasă”.
|
