Ne mor valorile, se sting încet
Şi nimeni nu-i să le înlocuiască,
Ne mor bătrânii si ne ard copii
În biata noastră Tara Românească.
Piloții mor, în dureroase salturi,
Lăsând în urma lor doar dor și jale
Se lăfăie miniștrii, își dau stele
Şi Păunescu zace prin spitale.
Bătrânii noştri stau umili la coadă
Pentru un kil de zahăr sau ulei,
Au construit o ţară cu-a lor braţe
Şi-au devenit acuma sclavii ei.
Spitalele sunt pline, mor pe stradă
Românii, fără casă, fără masă
Iar guvernanţii umblă-n limuzine
Luxoase, de cei mulţi nici că le pasă.
O, Doamne! Uita-te un pic la noi
Săraci, umili, cu haina rupta-n coate
Şi dă un ordin sa fim iar ce-am fost
Şi dă-i lui Păunescu nemurirea!
